Bine ai venit vizitatorule!

“Celor care cred ca lumea asta cu iubire va scapa”

De fiecare data cand tristetea, durerea ne invadeaza inima si ne simtim tristi , necajiti, iubirea si gandurile frumoase se opune acestor demoni ai sufletului aratandu-le ca tot cei simplu venit din sufletul unui om curat si bun distruge toate frustraile si nu numai ca ne da liniste dar ne schimba si caracaterul.  

Sunt zile cand simtim ca viata trece pe langa noi fara sa ne dea ceva bun, uneori parca ne ia mai mult decat ne- a dat(viata sau alte lucuri materiale). Sunt ore din noaptea cand inauntrul nostru se da lupte mai ceva ca un razboi social. E un adevarat camp de lupta. Sunt nopti nedormite si lacrimi neintelese cand avem nevoie doar de cineva langa noi care sa ne incurajeze si sa ne ofera bratul sau pentru a putea plange pe el, pentru a ne descarca amarul si oful…

Uneori toate aceste ganduri dispar a doua zi dupa ce adormin cu gandul la clipele frumoase petrecute alaturi de persoane dragi pe care ni le imaginam cum vrem noi. Alteori uitam de aceste frustari si le inlocuim cu “carpe diem” dar in loc sa ne simtim liberi si curati ne incarcam mai mult camarutele inimii cu invidie, ura, necazuri, ajungand pana in momentul in care spunem “pentru ce mai traiesc” caci in loc sa scapam de ele le indesem si mai mult cu distractii..uneori doar pentru a face misto de cel care a baut sau cate fete a avut in pat, sau cate like-uri am primit pe fb de la petrecerea de aseara din club .

Dar alte ori sunt de ajuns doar cateva clipe petrecute cu un om de-adevaratelea “om” adica acela care chiar stie sa se bucure, stie cand sa planga cand sa rada si cand sa te incurajeze. Atunci te descoperi pe tine si iti dai seama ca nu esti chiar asa de singur cum credeai. Te apuca bucuria si parca  toate lucrurile ce le vedeai negre capata o cu totul alta culoare. Parca o noua lumea mult mai frumoasa si placuta se deschide … O lume  a bunului simt, a seriozitatii, a lucrurilor mici dar cu valoare.

 Sa fie vorba despre sinceritatea omului de langa tine, simplitatea si dragoastea ( nu cea pasionala sau sexuala ) cu care iti vorveste? Dragoastea chiar are putere sa te schimbe si sa te transforme intr-un om mai bun ?

Deci cand toate lucrurile ti se par grele , tintele pe care ti le-ai propus nerealizabile, te simti singur si deranjat de multe aspecte ale vietii desi aparent razi si te simti ok (spui tu ) nu ai nevoie decat de un prieten foarte foarte bun, o plimbare, o gustarica micuta, un pahar de apa si multa dragoste sincera si totul se va rezolva. Garantez

Pana dara viitoare va propun cateva versuri ale formatiei Vama Veche ce merita tot respectul …….”Celor care cred ca lumea asta cu iubire va scapa/ Celor care cred ca Dragostea va mai schimba ceva”…..Poate chiar va scapa

 

Un moment de pace intr-o lume zdruncinata

Exista un moment de pace, pe care fiecare din noi il simtim la un moment dat. Exista, ne inspira, ne face viata mai frumoasa. Ne calauzeste si ne ajuta sa uitam de tot raul din noi.

Suntem furati pentru cateva secunde in alta lume, adormim cu bucuria ca toate aceste sentimente, priviri ce ne taie rasuflarea, bucurii simple sunt pentru noi.

Daca ne-am lua putin timp din activitatile zilnice, politici si economii am vedea ca solutia este la doar doi pasi. Tanjim dupa pace, apartenenta, bucurie fara sa dam importanta lucrurilor simple.

Ne-am pierdut in plasa argumentelor pro sau contra, care are dreptate si care nu, cu speranta ca solutia o vom gasi in exterior.

Ne invartim intr-un cerc social fara  sa gandim deasupra lucrurilor care ne inconjoara. Am ajuns sa avem atatea, am ajuns pe mare, luna, ne-am luat “lumea in cap” cucerind-o si limitand-o cu niste acte crezand ca e a noastra dar nu stim nimic despre noi, despre Univers si tot ce e frumos.

De mii de ani ne luptam pe teritorii pentru putere si control. Competitiile dintre noi sunt controlate de niste indici si statistici fara sa ne intrebam ce e frumosul ? De unde vine pacea ? Ce sunt toate acestea ce ne inconjoara ?

Daca am vrea sa schimbam lumea  am schimba-o in cateva clipe. Totul sta in inimile noastre, in dorintele pe care le avem, compasiune si iubire.

Daca am pastra in noi secundele acelea de liniste sufleteasca , ne-am inacarca pentru a doua zi, pentru decizii bune in favoara tuturor.

“As opri timpul pentru un moment pentru a ne vedea ce am devenit. Alergam, uram, mintim,indiferenta, agonie, saracie. ……

Am uitat cine suntem dar am vrut ca totul sa fie al nostru….

Am uitat sa ne intrebam in fata cui raspundem dar am raspuns favorabil egoismului si placerilor proprii.

Am uitat sa mai privim deasupra noastra dar am privit ca vulturii in fata averilor.

Am uitat sa ne mai petrecem timpul cu familia in natura dar ne-am luat suficient timp pentru placerile trecatoare”

Nici odata nu vom schimba ceva daca nu vom cultiva valorile umane , nu vom lasa deoparte gandurile avare si placerile inselatoare.

Love Is The Answer

“Un gand ma poarta catre un paradis imaginar. O lacrima ma aduce pe pamant. Iar in mine se da o lupta ce pare  a nu se termina curand. Durerea, plictiseala aglomeratia si lumea ma fac sa imi doresc macar o clipa de uitare, liniste in ploaie pe malul marii admirand apusul. Pe randurile acestui monolog incerc sa scot din suflet acel sentiment, stare de neplinatate a vietii”.

Dar trebuie sa existe si ceva frumos, doar de aceea existam nu doar sa ne ratacim in lacrimi.

Singurul lucru care ne tine inca in viata care ne poate schimba este dragostea adevarata nu cea falsa. Care ne da curaj, ne potoleste temerile, ne face sa traim. Printre randuri, intrebari si vesnice cautari tindem sa credem ca scopul nostru este doar supravietuirea.

Ne traim vietile in miciune, disperare frica si dispret pentru altii ca ajungand pe patul mortii, sa traim nostalgia primei iubite sau copilaria, ca apoi intreg firul povestii noastre de aici sa fie rupt de ” pentru ce am trait “

Ne imbogatim ca si arhitectura, tehnologie insa speranta vietii si bucuria scad considerabil. Tinedem sa ne comparam cu cei pe care doar in marile bannere de pe blocuri si afise publicitare ii vedem alegand modele inaccesibile noua. Ne izolam fericirea si simplul zambet reducand viata doar la munca si casatorie, crezand ca iubirea dintre el si ea este doar o pozitie sexuala un foc ce arde cativa ani apoi se stinge capatand un nou nume MONOTONIA.

Si uite asa ne saturam si de asta si mergem mai departe catre acel vechi si scartait sezlong imbatranind cu sufletul mort de mult.

In afara de iubirea adevarata  totul este efemer. Toti vrem asta numai ca ne-am ratacit in vraja aglomeratie urbane crezand ca scopul si adevarat fericire este acela de a cosuma cat mai mult pentru a fi fericit.

 Cate certuri, probleme, facturi, lacrimi ? Fara numar

Cate clipe de imbratisari, timp petrecut cu cei dragi, lucruri simple tandre si bun gust, cate gesturi inocente intrebari si curiozitati amuzante copilaresti cu familia, prieteni de care sa iti aduci aminte mereu si care sa te faca sa simti viata, practic sa iasa adrenalina si bucuria din tine ? Le numaram pe de degete macar?

Orice lucru orice intamplare totul si tot Universul toata materia si tot vidul ce ne inconjoara este alcatui din atomi de iubire.  Suntem fiinte create din iubire si iubite de Tatal Suprem si de aceea toate actiunile si toate gandurile trebuie infaptuite din iubire si cu iubire.

Termin cu 2 intrebari ce au acelasi raspuns:

Pentru cine , ce  merita sa lupti sa traiesti ?

Pentru cine, ce merita sa mori

O viata traita cu adevarat

Cat de frumoasa e tineretea petrecuta cu Dumnezeu. Cate bucurii si binecuvantari primin in simplitatea care ne face sa stralucim in fata celorlalti.

Ca o floare deschisa gata pentru a primi lumina si caldura de sus. Langa El totul este minunat. Nu numai ca iti pastrezi un suflet curat dar privesti si viata cu un drag si o empatie nemaivazuta.

Aceasta este viata petrecuta cu Dumnezeu . Te vei simti mereu protejat si calauzit in orice greu. Treci mult mai usor peste orice incercare.

Cat de minunat e sa stii ca ai un loc pregatit pentru tine, ca lupta ta de aici nu este in zadar. Ca oricat de mult ai cadea Dumnezeu te iarta si te intelege mai mult decat orice parinte din lumea asta.

“Cat de minunat e acest gand, cand intr-o buna si glorioasa zi mii de ingeri ma vor primi pe mine, imi vor rosti numele meu de om pacatos, voi avea portile deschisa. Voi fi fericit pe masura suferintei de aici. Cu cat voi suferi mai mult aici jos cu atat voi mai fericit acolo pentru o eternitate de vesnicii.

Sunt atatea bucurii in lumea aceasta, atatea placeri si ganduri de a trai viata cat mai relaxat si “distrat” dar nici una nu se compara cu sentimentul pe care il am cand ma apropii de Tine. Atatea multumiri am pentru insusi faptul ca ai murit pentru mine.

Privesc zorii diminetii, ascult cu drag invataturile care ma indruma catre minunatul locas iar ziua devine o zi de minuni si plina de sperante.

Este adevarat doar Tu Doamne videci orice suflet indurerat, orice durere iar tineretea petrecuta in umilinta si ascultare chiar implinesc golul nesatisfacut al placerilor acestei lumi.

Tu ma faci mai bun, ma schimbi si ma umpli cu dragoste. Ma inveti cat de minunate sunt zilele cand plecam la drum impreuna.”

O viata traita cu adevarat

Ne asteapta o lume mai buna, cu siguranta exista si de aceea tot ce facem aicea trebuie sa facem cu duhul blandetei si al dragostei.

Daca realitatea ne invata ca dragostea adevarata nu mai exista demult contrariul il primim de la Dumnezeu care ne daruieste in fiecare lacrima de a noastra cand simtim nevoia Sa toata dragostea din lume si mai mult…

Un an calduros !!

Inca un asteapta sa intre printre viata noastra, si desi e doar in trecere cere de la noi poate mai multa darnicie, bunatate, emotie credinta daca nu tot anul ce va urma macar acum .
Peste nu mult timp un an se va duce ,se va risipi iar in locul lui va ramane amitiri bune sau rele. Prieteni sau dusmani. Oare cu ce vom ramane ? Am avut de invatat ceva sau doar a trecut fara nici o importanta ?
Ce planuri am implinit, cate dezamagiri am primit, si ce ideii mai avem de construit in continoare ? Timpul merge si se duce intr-un ritm rapid lasand si clipe grele , nevoi dar si vise dezamagite. Totusi de asta suntem oameni sa ne ridicam si sa inaintam prin tumultul acestei lumi neintelese de noi dar nici ea pe noi.
Ne asteapta noi tinte, noi planuri, poate acest an in sfarsit ne va aduce oportunitatile necesare afirmarii in societate si gasirii fericirii insa va depinde de alegerile noastre. Vom alege din nou acelasi drum ca anul trecut sau vom avea suficienta putere sa renuntam la un lucru in favoarea unei cai mult mai bune.
Fie ca acest an sa ne aduca mai multa caldura in inimile noastre inghetate de mult si sa ne faca mai atenti, mai responsabili cu viata. Sa nu ne mai uram intre noi, sa nu mai privim la altii ca au si sa furam si noi.
Anul acesta sa ne ajute sa devenim mai buni cu cei din jur, sa incercam sa ne indeplinim visele nu prin metode neortodoxe ci prin dragoste si daruire.
Anul acesta sa ne alegem bine traseul pe care il avem de urmat mai departe , si da haideti sa schimbam lumea incepand cu inima noastra. Haideti ca in acest an sa ne gandim la corpul nostrul, la inima noastra si la cei din jur.

Un an plin de bunatate , emotie si credinta in Dumnezeu

Varianta simpla a sarbatorilor

Se apropie iarna, frigul este la usile noastre iar pregatirile pentru sarbatori ne ocupa un oarecare timp din zi. Inca un an asteapta sa fie scris in istorie sau poate uitat. Inca un an cu griji,nevoi, bucurii, sperante se pierde in uitarea vremii. Curand fulgii de nea se vor asterne pe strazi, case, pe fiecare din noi lansand in urma dara unui mister celest, unei alte sperante. Peste nu mult timp, se vor auzi glasul copiilor bucurosi cu sania la subtioara, glasul colindatorilor iar oamenii vor incerca sa devina mai buni,mai spirituali. Apoi dupa trecerea acestor saptamani parca rupte din alta lume noi pamantenii ne vom relua “cursul grabit al mortii noastre”.
Frigul si gerul vor fi primele calauze ale inimii noastre. Anul il vom incepe cu bucate multe cu zambete si bucurii de forma iar sufletul va incerca sa se imbrace din nou cu hainele placerilor trecatoare pentru ai fi cald.

Ce se va ascunde in camarutele sentimentelor noastre, Oare catre cine ne vom indrepta gandurile si ce vom nutri in noi ?
Ne vom aduce aminte si de Dumnezeu, asa cum suntem, in pacatele noastre ? Sau vom ingheta de tot in fata ritualurilor preotesti si bisericesti facand doar ce fac ceilalti, urmand ca dupa acele 2 3 ore petrecute in fata crucii imediat la distractii si mancare fara ca, glasul nevoiilor noastre sa se indrepte catre Tatal Nostru, fara ca dorinta noastra sa fie umplerea golului din sufletul nostru.
Ii vom multumi noi pentru faptul ca suntem in viata, ca ne-a binecuvantat chiar daca nu avem ca unul ,altul, sau il vom blestema ca nu ne-a ajutat sa fim si noi cu renume , avere si putere ?

De ce nu sutem roboti ?

Sub aspectul comun al realitatii privesc unii oameni macinati de ardoarea “Visului american”: Sa aibe lucruri multe si sa traisca clipa pana la ultima suflare. Oameni condusi de sisteme banesti cu ochii numai dupa placeri, indiferenti cu gandul ca “maine” e tot a lor, si ca nimeni nu poate sa le stea in cale.

Oameni dezinterasati a caror caractere devin “rufe spalate” cu o singura tinta “satisfacerea poftelor”.
Zaresc cum unii se chinuie sa supravietuiasca in timp ce altii se scalda fara nici o grija in oceanul imens de bani pe care tot continue sa il mareasca. Oameni impulsionati de putere si de renume a caror suflete sfarsesc dezamagite in stricaciune si goliciune, caci nimic lumesc nu umple acel vid din inima lor.
Ma uit la acei oameni pierduti si dezorientati intr-o societate tot increzatoare in valorile de odinioara pierdute insa totul e in zadar, cand cei puternici conduc, cand cei care te invata ce e bine pe la spate te lovesc, cand cei in care ai cea mai mare incredere te dezamagesc.

…Pacate cosiderate de neimaginat au patruns in inimile noastre considerandule bune, necesare si datatoare de placere ,bucurie si implinire datorita ardorii egoiste de a avea.

In timp ce tot Universul priveste la noi in lacrimi si incearca sa ne ajute, in loc ca in toata zadarnicia zilnica sa ne luam un ragaz de timp pentru a asculta mesajul alinarii, continuam mereu si iar mereu intr-o lupta dupa putere de parca aceasta ar fi desavarsirea suprema .
Cu totii ne indreptam inspre ceva dar nu stim ce, cu totii suntem constienti ca am devenit ceea ce nu suntem.
Ne privim intre noi si nu vedem decat rautate si ravna dupa bunul celuilalt .

In aceasta jungla de oameni alegerile pe care ni le definim nu urmaresc altceva decat propriul interes. Ne conturam viata prin prisma deciziei de a renunta la bunatate pentru a face fata incercarilor pentru un viitor asigurat.

Dar oare singurele impliniri ale vietii sunt aceste desartaciuni adunate intr-o viata de om cu a carui caiet de statistici si tabele, sageti si calcule sa ne laudam care e mai gros si care are mai mult ?

Nu suntem masini de colectat ci fiinte create cu un scop sa ne iubim intre noi pentru o lume mai buna

Daca toate astea ar fi implinirea vietii atunci de ce nu sutem roboti cu a carui cip sa fie destinat procreierii si strangerii de lucruri, iar cel care a strans mai mult are putere….. insa…..de ce totusi avem inima si simtim, de ce ne curg lacrimile, de ce iubim si iertam ???